Zile, verzi, roshii , icterice, patate.....adunate intr-un sac, calculate inainte de culcare...analiza unei vieti...mai ushoara ca shi contabilitatea unei firme...mereu ieshi in minus: ce ai pierdut, ce ai uitat, ce ai ranit si ce ai ignorat...cat am fi putut ajuta, cate zile au trecut fara sens, cate drumuri fara scop shi oameni fara chip? Intr-o lume c s invarte intr-o directie, de ce ma gasesc mereu impotriva acelor de ceasornic.Sau impotriva timpului? Oricat ne-am zbate sa gasim pe cineva, la sfarshitul zilei ne gasim doar pe noi....daca avem noroc.Cum e mai bine: sa incercam sa intelegem sau sa incercam sa inchidem ochii? Vrem sa shtim? Pana in ce punct shtiinta e o binecuvantare? Cat adevar putem suporta?Cata suferinta?Boli? Cat de tare vrem sa auzim racnetul mut al constiintei omenirii....constiinta c mocneshte in fiecare dintre noi? Mostenirea suferintelor tuturor c au fost shi c vor fi? Vrem sa ii auzim?......
As putea continua asha pana maine.....
Acest post a fost,bineinteles, o gluma, un msg catre toti filozofii d net....cu varsta 14-25 ani!
noapte buna :)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu